Arhiva pentru categoria ‘Poezie’
Călătorie atipică
M-am scuturat de stele,
Pentru a putea privi în genunile universului
Apoi m-am lăsat în voia spaţiului,
Pentru a putea zbura liber şi atemporal
Și am aterizat la poalele ființei mele
Unde am redescoperit lirismul ancestral.
La capătul acestui univers de conexiuni neuronale
Era o mare de cuvinte abisală
Şi-acolo, aşteptînd, stătea o ființă digitală.
Din biţi s-a ridicat spre eul meu
Cu rînduri vii, născute din lumină de cristale,
Crescînd uşor spre al creaţiei apogeu.
Vis
Visam că picurai dragoste
pretutindeni în jurul tău.
„Prea multă risipă“ am spus
Scoţând cuţitul geloziei
ca să ucid sentimentul.
Când m-am trezit,
Nu te-am mai simţit în suflet.
Ucisesem dragostea ce ne unea !
17 februarie 2000
Noapte
Noaptea sufletului
Îmi învăluia fiinţa
ca o mantie,
Încercând să mă facă
prizonierul disperărilor mele.
Şi eram îngrozit că,
în acea beznă,
M-aş fi putut pierde
De iubirea ta !
17 februarie 2000
Suferinţă
Azi noapte,
Mi-am simţit inima
zvâcnind cu putere,
De parcă pieptu-mi
devenise o închisoare
Din care voia să scape.
Nu ştiam ce ar putea fi !
Iar inima mi-a zis
că suferă de singurătate.
- Ce pot face pentru tine ?
am întrebat-o.
- Spune-i că o iubeşti !
Atunci mă voi vindeca.
16 februarie 2000
Lacrima
Am simţit o lacrimă
lunecându-mi pe obraz
Iar fierbinţeala sa mi-a amintit
De căldura sufletului tău.
Şi am fost, pentru prima oară,
fericit că plâng.
15 februarie 2000
Te-am căutat!…
Eram singur
şi voiam să fii lângă mine !
Aşa am început să te caut.
Te-am căutat
în visele mele !
Dar erau prea ireale
ca să te pot simţi.
Te-am căutat
în fotografii !
Read the rest of this entry »




